Dicționar Financiar
Inflația este creșterea generală a prețurilor bunurilor și serviciilor. Mai exact, astăzi vei putea cumpăra cu 100 de lei mai puține produse decât ai putut cumpăra ieri sau în urmă cu mai mult timp. Inflația afectează toate categoriile de produse și servicii și nu se aplică doar unor categorii.
În timp, inflația reduce valoarea monedei.
Cum se calculează inflația
În calculul inflației se ține cont de bunurile și serviciile de bază din gospodării. Printre acestea se numără alimentele, combustibilul (gaz, benzină, motorină), bunuri de folosință îndelungată (îmbrăcăminte, electronice, electrocasnice și altele) și servicii (coafor, asigurări de viață etc).
Toate aceste bunuri și servicii alcătuiesc „coșul de produse”. Prețul fiecărui produs sau serviciu din acest coș poate varia în timp, însă rata anuală a inflației este prețul total al coșului dintr-o lună comparat cu prețul total din aceeași lună a anului precedent.
Tipuri de inflație
- Inflația „târâtoare” - Această inflație este cea considerată ușoară și presupune creșterea prețului coșului cu până la 3%. Potrivit specialiștilor economici, o inflație de până la 2% este benefică creșterii economice.
- Inflația „plimbătoare” - Inflația pe care o regăsim și în România. Aceasta înregistrează o creștere anuală între 3% și 10% și este dăunătoare economiei, deoarece populația cumpără mai mult decât au nevoie pentru a evita scumpirile viitoare. Acest comportament duce la o creștere a cererii, care poate bloca furnizorii și producătorii din cauză că nu vor putea ține pasul cu cererea.
- Inflația galopantă - Inflația care depășește 10% riscă să provoace daune serioase economiei. Banii își pierd valoarea mult prea repede, iar încasările companiilor și salariile nu țin pasul cu prețurile și costurile aflate în creștere. Acest tip de inflație provoacă o instabilitate economică.
- Hiperinflația - Este atunci când prețurile înregistrează o creștere bruscă, cu peste 50% pe lună. Acest fenomen este foarte rar, însă cu toate acestea el a fost semnala în România de două ori: 1991-1994 și în 1997.
- Stagflație - Aceasta este întâlnită atunci când prețurile cresc chiar dacă nu există creștere economică.
- Inflația negativă - Cunoscută și sub termenul de deflație, este opusul inflației. Inflația negativă apare în momentul în care prețurile scad. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri a avut loc în urma bulei imobiliare din anii 2007-2008.
Deflația este un fenomen de care băncile și autoritățile se feresc, deoarece este foarte greu de gestionat și poate provoca recesiunea.
Inflația în Uniunea Europeană
Dinamica prețurilor în Uniunea Europeană este măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC). În toate statele UE se aplică aceeași metodologie de calcul, astfel comparațiile dintre țări sunt mai exacte. IAPC este calculat în fiecare țară de către institutul național de statistică.
Misiunea Băncii Centrale Europene este să mențină stabilitatea prețurilor și evoluția inflației să fie una previzibilă, de aproximativ 2%, pe termen mediu.
Inflația este creșterea generală a prețurilor bunurilor și serviciilor. Mai exact, astăzi vei putea cumpăra cu 100 de lei mai puține produse decât ai putut cumpăra ieri sau în urmă cu mai mult timp. Inflația afectează toate categoriile de produse și servicii și nu se aplică doar unor categorii.